Daca te intereseaza acest tip de informatii te rog fa-ti cont pe acest forum si ajuta-ma sa il dezvoltam.Impreuna putem face din aces forum o sursa importanta de informare pentru multi pasionati.
Multumesc
Bookmarking social

Bookmarking social Digg  Bookmarking social Delicious  Bookmarking social Reddit  Bookmarking social Stumbleupon  Bookmarking social Slashdot  Bookmarking social Yahoo  Bookmarking social Google  Bookmarking social Blinklist  Bookmarking social Blogmarks  Bookmarking social Technorati  

Pastrati adresa MESTERUL CASEI pe site-ul dvs. de bookmarking social

Pastrati adresa pe site-ul dvs. de bookmarking social

counter
Website counter

Retetele "laptelui vindecator"

Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator In jos

Retetele "laptelui vindecator"

Mesaj  Senior la data de Dum Dec 05, 2010 4:05 am



• singurele produse recomandate obţinute din laptele de vacă sunt: untul de casă, smântâna şi iaurtul. Laptele de capră se aproprie mult de cel uman şi se poate consuma fără riscul îmbolnăvirii, alături de brânza de capră.
• se recomandă înlocuirea laptelui de vacă cu lapte de capră sau lapte vegetal, lapte din germeni de cereale sau cereale înmuiate 12 h şi fierte cu condimente ca scorţişoară, busuioc, salvie, anason, cimbru, sare neiodata sau tinctură de propolis.

Iata o reteta de luat in seama!!!

Germenii de cereale (soia, grâu, orz, ovăz, hrişcă, mei), cam 100 g, se dau prin maşina de tocat, de 2-3 ori, se adaugă o linguriţă tinctură de propolis, condimente naturale dupa gust, 1 litru apă caldă, se strecoară, se îndulceşte cu 20-40 g miere. Se poate combina si cu sucuri naturale de fructe.
Laptele din tărâţe de cereale conţine multă vitamina B. Puneţi 50 g tărâţe în săculeţ de tifon şi introduceţi-1 în apă caldă (40°). Frământaţi-l în mână 10 min. Strecuraţi lichidul în alt vas. În primul vas, puneţi 1/2 1 apă caldă şi frământaţi iarăşi săculeţul de tărâţe 10 min. Stoarceţi şi acest lichid şi amestecaţi-l cu primul. Aromatizaţi-l şi îndulciţi-l, fara sa va uitati macar la zaharul alb din dulap, după gust.

• Brânza dulce este… cea mai bogată sursă de proteine. Ea este superioară caşului şi urdei, pentru că se încheagă prin acrirea naturală a laptelui, pe când celelalte se încheagă artificial, cu cheag şi nu conţin decât o parte din proteinele din lapte. De asemenea, caşul este mai valoros decât urda, întrucât ultima este supusă la o încălzire în plus faţă de caş. Smântâna este mai valoroasă decât frişca, datorită acidului lactic şi bacteriilor lactice. Laptele bătut conţine mai multe bacterii lactice necesare pentru .menţinerea unei flore bacteriene normale în intestin. Prin fermentare, o parte din lactoză (zahăr din lapte) se transformă în acid lactic (gust acru). Datorită mediului acid generat de acidul lactic, proteinele nu pot putrezi, întrucât bacteriile de putrefacţie nu se pot dezvolta în mediul acid. Este mai uşor digerabil decât laptele crud (conţine lactobacilus acidophilus; acest acid lactic împiedică dezvoltarea bacteriilor de putrefacţie în intestinul gros).
• Iaurtul preparat biologic (în casă) este mai sănătos decât cel din comerţ. Iaurtul este acid, dar este digerabil, asimilabil şi reface flora intestinală. S-a constatat că iaurtul ar deranja, la consum îndelungat, dezvoltarea florei intestinale.
• Zerul conţine acid orotic (vitamina B13), care s-a dovedit de valoare în tratatarea sclerozei multiple. Când se face brânza de vaci, zerul nu trebuie aruncat!!!

Nu uitati: cel mai sanatos este iaurtul... natural, fara fructe, musli sau alte "accesorii". Considerat un aliment cu efecte de intinerire, iaurtul ne fereste si de cancerul provocat de anumiti aditivi, cu o conditie: sa nu fie pasteurizat sau tratat cu E-uri. Si branzeturile mucegaite, atat de preferate de francezi, dar de care romanii se cam feresc, au o valoare nutritiva la fel de mare, cu atat mai mult cu cat in ele… nu se pot adauga E-uri, pentru ca altfel nu s-ar mai forma crusta de mucegai bogata in vitamina B12. Nu se recomanda branza topita la copii. Producatorii baga cei mai multi aditivi in branzeturile topite, dar mai amesteca E-uri si in smantana, frisca sau in iaurturile cu fructe. De la conservanti, antioxidanti, emulgatori, la coloranti, indulcitori si substante tampon, multe E-uri compun diversele sortimente de branza topita, ale caror reclame au invadat canalele de televiziune. Degeaba ne arata clipul publicitar pajisti inverzite cu vaci grase pascand, ca branza fara aditivi… nu exista! Mai grav este ca producatorii folosesc in branzeturi, pentru conservare, topire si ingrosare, aceiasi nitrati si polifosfati de sodiu, potasiu, calciu, magneziu (E 251-252, E 339-343, E 450-452), pe care-i pun in mezeluri si care pot genera cancer de stomac sau de colon si afectiuni hepatice, renale si ale sistemului osos.

Atentie consumatori, producatorii obscuri sau taranii mai folosesc acid clorhidric sau mucoase din stomac de porc ca sa inchege branza! Vara, taranii care se instaleaza pe trotuarele din orase ca sa vanda produsul proaspat muls de la animalul din curte, mai "scapa" in lapte soda, ingrasaminte chimice sau urina de vaca (ori capra), ca sa nu se inchege laptele din cauza caldurii, mai spune profesorul Mencinicopschi. Directorul Institutului de Cercetari Alimentere. Laptele crud cumparat direct de la taran este periculos si din alt punct de vedere. "Vaca de la care a fost muls poate fi bolnava de TBC si, atunci, transmite boala prin lapte sau poate avea in organism o bacterie - Listeria monocytogenes - care provoaca decese la fatul din burta mamei sau genereaza encefalite la copii, batrani si persoane cu sistemul imunitar scazut". In concluzie, cel mai sigur este laptele pasteurizat, pentru ca, prin tratarea lui la temperaturi inalte, scapa de microbi. Si untul este un produs lactat sigur, daca nu i se pune caramel (E 160), pentru colorare.

Atentie mare!!! Atentie sa nu mancati prostii!!! "Cand un iaurt are perioada de valabilitate mai mare de trei saptamani… nu mai poate fi considerat iaurt si nici nu mai are valoare nutritiva mare", spune profesorul Mencinicopschi. Un iaurt nu trebuie sa contina E-uri, dar mai sunt producatori care strecoara in aliment stabilizatori si emulgatori … falsificandu-l. Apoi, mai exista si iaurturile cu fructe, musli, cereale, care in mod sigur contin conservanti (benzoat sau aditivi cu sulf) si coloranti sintetici care fac rau organismului.

Pofta mare!!!

Senior
Admin

Mesaje : 125
Data de inscriere : 20/09/2010

http://mesterulcasei.forumz.ro

Sus In jos

Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator Sus


 
Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum